CONSILIUL JUDEȚEAN ILFOV, INVESTIȚII MAJORE ÎN EDUCAȚIE
December 4, 2016 Distribuie

CONSILIUL JUDEȚEAN ILFOV, INVESTIȚII MAJORE ÎN EDUCAȚIE

Dacă ar fi să facem o comparaţie între şcoala de ieri şi cea de azi, diferenţa ar fi ca de la cer la pământ, chiar dacă cei de ieri, adevăraţi ”deschizători de drumuri” nu au avut condiţiile de astăzi şi
nici sindicat. Nu mai vorbim de salarii, de manuale, de copiii săraci, de condiţiile vitrege pentru elevi, dar şi despre lipsurile cu care se confruntau dascălii. Însă nimic nu-i oprea să-şi facă datoria şi mai
ales să se mândrească cu copiii luminaţi de carte şi educaţi de ei, plecaţi în lume.

  În ziua de azi te cruceşti de câte îţi este dat să vezi şi să auzi. Dascălii ies în stradă, chiar dacă nu au toți merite pentru a-şi justifica pretenţiile la salarii mai mari şi la tot felul de bonusuri sau alte drepturi. Auzim de dascăli care lipsesc de la ore sau vin duhnind a băutură, ajungând până la a-i agresa pe elevi, impunându-şi statutul de brute. Și totuși, în ciuda imperfecțiunilor pe care sistemul nostru  le prezintă, nu putem contesta că există anumite avantaje  pe care acesta le prezintă și care stimulează uneori chiar și interesul străinilor de a studia aici.

Comparativ cu statele europene România deține, în primul rând, avantajul gratuității învățământului obligatoriu, la care se adaugă sistemul de burse acordate. În timp ce unii elevi învaţă în şcoli dărăpănate, cu wc-uri în curtea școlilor și gradinițelor, în județul Ilfov Marian Petrache demostrează că se poate învăța în condiții normale – școlile de aici au termopane,
toalete moderne, săli de sport, laboratoare utilate și biblioteci.

 

Analfabetismul funcțional, ”la modă”

analfabetism

Un raport al Băncii Mondiale realizat în urmă cu zece ani, adică înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, atrăgea atenția asupra provocărilor cu care se confruntă sistemul educațional din țara noastră, arătând că transformările globale vor pune educația românească în fața unor alegeri esențiale. Reformele în educație făcute după căderea comunismului – care includ schimbarea curriculumului, evaluarea elevilor, formarea profesorilor, finanţarea şi modul de conducere – trebuie continuate dacă România vrea să fie un stat competitiv. Integrarea în UE a pus societatea românească – de la decidenții politici, până la cadrele didactice din cele mai îndepărtate cătune –  în fața unor alegeri pe care, privind retrospectiv, nu știu câți le-au înțeles și conștientizat. Transformarea rapidă a societății globale ne aduce permanent în atenție noi provocări, cărora nu știu dacă românii știu sau au fost educați să le facă față.

Pentru a răspunde și depăși aceste provocări continue este nevoie de o viziune pe termen lung privind sistemul național de educație și cercetare, care să cuprindă opțiunile strategice ale României şi transformarea lor în obiective comune..

Analiza sistemului educațional din Ilfov indică o creștere continuă a numărului de elevi, în paralel cu o ușoară scădere a numărului de clase și a numărului de cadre didactice, determinate de reformele în educație de după 1989.

Rata abandonului școlar plasează Ilfovul la media națională (1,76% rata abandonului școlar în Ilfov vs. 1,7% rata abandonului școlar la nivel național).

În ceea ce privește rata absenteismului este în continuare ridicată, în special în rândul categoriilor defavorizate și claselor terminale de gimnaziu și liceu, ceea ce conduce la existența unui analfabetism funcțional reflectat în rezultatele slabe la examenele de finalizare a cursurilor liceale (Ilfovul se află la coada clasamentului în privința rezultatelor la Bacalaureat – 24% în Ilfov comparativ cu peste 40% la nivel național).

Marian Petrache: ”Priviți în jurul vostru și veți vedea cum cu fiece zi suntem mai săraci în ceea ce numim profesioniști!”

gradinita Gradistea

Rezultatele recentelor testări naționale pentru elevii de liceu nu au contrazis rezultatele din anii anteriori (rata de promovare la simularea Bacalaureatului este de 38,77% la clasa a XII-a, iar la clasa a XI-a – doar 25,76%).

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, spune că asemenea rezultate ar trebui să ne dea insomnii. Și are dreptate pentru că rezultatele slabe, obținute în mod constant, confirmă falimentul politicilor publice în domeniu.

”Priviți în jurul vostru și veți vedea cum cu fiece zi suntem mai săraci în ceea ce numim profesioniști. Avem din ce în ce mai puțini oameni pregătiți în toate domeniile – fie că sunt muncitori calificați, tehnicieni, ingineri, doctori, profesori etc. De 26 de ani sistemul de educație, la fel ca și celelalte, este din ce în ce mai slab. Nu fiecare guvern, ci fiecare ministru al Educației a avut propria lui viziune și toate au dat faliment. Sunt convins că sunteți de acord cu mine când spun că nu vom avea o națiune puternică fără să avem două sisteme publice foarte puternice – sistemul public de sănătate și sistemul public de educație”, spune Marian Petrache, care se arată contrariat de faptul că rezultatele slabe nu au generat o dezbatere sectorială realistă.

Și din nou are dreptate. Pentru că în majoritatea cazurilor, nici la nivel național, nici la nivel județean, nu au existat discuții deschise, cu asumări de responsabilități, despre cauzele eșecului.

La nivelul școlilor, discuțiile se rezumă la avertizarea părinților că elevii trebuie să învețe, să se pregătească … Pe alocuri există chiar nemulțumiri legate de infrastructură, condiții de lucru…

 

Cu infrastructura nu e chiar așa. În Ilfov s-au făcut multe lucruri importante

gradinita Dragomiresti

Cu infrastructura nu e chiar așa. În Ilfov s-au făcut multe lucruri importante, declară președintele CJ Ilfov, Marian Petrache.

La sfârșitul anului 2015, de exemplu, Consiliul Județean Ilfov a acoperit întreaga sumă pentru finalizarea grădiniței cu program prelungit din comuna Dărăști, un spațiu nou, generos, cu mobilier și jucării, de asemenea noi.

De asemenea, la Dragomirești, în asociere cu primăria, Consiliul Județean Ilfov a investit (1.000.000 lei) în grădinița cu program prelungit (în valoare totală de 2.000.000 lei). Și ea dotată cu mobilier modern, adecvat vârstei copiilor, cu săli de curs și relaxare, sală de mese, vestiare, sală de dormit, sală calculator, spălătorie și un cabinet medical.

Tot 2.000.000 de lei s-au investit și în lucrările realizate la Gradiniţa nr. 1 cu program prelungit din comuna Grădiştea, cu scopul de a îmbunătăţi procesul educativ.

Grădinițe cu program prelungit, atât de cerute și de necesare pentru părinții care muncesc în București și nu pot avea grijă de copii peste zi au fost construite, cu ajutorul instituției condusă de Marian Petrache, și în comunele Dascălu și Petrăchioaia.

În vechea grădiniță din curtea Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Tamaș, care ține de Corbeanca, există acum săli de joacă și lectură, săli pentru copiii cu dizabilități sau chiar și săli-izolator pentru copiilor bolnavi, sala de mese, bucătărie și depozit de alimente.

La Ciolpani, spre exemplu, există o clădire nouă, pe două etaje (opt săli de clasă, două laboratoare – biologie și fizică – chimie, 3 cabinete – educație plastică, informatică și consiliere școlară, o sală de sport și o bibliotecă) cu mobilier și dotări moderne. Iar lângă școală este un teren de fotbal (1.000 de metri pătrați), și el nou, modern. La această investiție Consiliul Județean Ilfov a contribuit cu suma de un milion de lei.

Alte investiții care au fost finalizate sunt reabilitarea totală a sălii de sport a Liceului ”Cezar Nicolau” și noua sală de sport a Colegiului Silvic “Theodor Pietraru” din Brănești.

Lucrările pentru extinderea Școlii nr.1 din Cornetu (proiect sprijinit de Consiliul Județean Ilfov și Consiliul Local Cornetu) au intrat în linie dreaptă, astfel încât noul corp de clădire să poată primi, în septembrie 2016, elevii. Au fost proiectate 12 noi săli de clasă (inclusiv patru laboratoare și o sală de sport)

Și investițiile în infrastructura educațională nu se vor opri, dacă ținem cont că în ultima sa ședință Consiliul Județean, din martie 2016, a aprobat documentația tehnico-economică de avizare a lucrărilor de intervenții pentru reabilitarea și modernizarea pavilionului central din cadrul Centrului de Plasament nr.7 Vidra în vederea înființării unui centru de informare și consiliere pentru copiii în situație de risc.

Construcția care face obiectul investiției a fost realizată în anii 50 și a fost la început sediu de partid. Ulterior a fost transformată în școală agricolă, sediu de institut de cercetări agricole, spital de copii și, din 2004 funcționează drept Centru de plasament pentru copiii cu dizabilități și HIV nr.7 Vidra. Lucrările de reabilitare vor dura zece luni.

Tot la Vidra vor fi construite, în perioada imediat următoare, un ”after school” și o sală de sport modernă.

Nu în ultimul rând, pe lista de investiții a CJ Ilfov se află definitivarea construcției unui campus școlar în comuna Dobroești și construcția unor grădinițe la Domnești șiMogoșoaia.

Dar infrastructura nu e totul…

Educația de calitate se face și în condiții de calitate. Dar infrastructura nu e totul. Proiectul de schimbare educațională a sistemului de învățământ se construiește prin definirea, pe termen mediu și lung, a perspectivelor.

Ceea ce probabil lipsește educației românești este conștientizarea – de la părinte, elev și cadru didactic – a valorilor care să stea la baza perioadei de formare școlară. Incapacitatea de a înțelege ceea ce este valorizat în actuala societate și anticiparea transformărilor viitoare se reflectă în slabele rezultate la examene, de la Bacalaureat la testele internaționale (OECD și UE).

Toți actorii implicați – părinți, elevi, cadre didactice – au reclamat cantitatea foarte mare de informații, supraaglomerarea programelor școlare, în unele cazuri informațiile irelevante pentru dezvoltarea și parcursul ulterior al elevului.

O altă cauză, în general băgată sub preș sau trecută cu vederea, este tendința de de-profesionalizare a cadrelor didactice și scăderea prestigiului social al profesiei.

Copii săraci sau școli fără dotări au existat dintotdeauna. Dar nici lipsurile materiale, nici politicienii, nu i-au oprit de dascălii deschizători de drumuri să deschidă ochii copiilor asupra lumii.

Recâștigarea încrederii în educație și valorile ei trebuie să pornească de la recâștigarea și reprofesionalizarea corpului profesoral. Să nu mai auzim despre cadre didactice care-și impun voința cu pumnul ori despre cadre didactice care cer bani în stradă, deși nu au perfomanțe. Asta nu se măsoară în numărul de titluri academice obținute personal, ci în rezultatele copiilor pe care-i îndrumă.

Încrederea în educație se construiește prin constanță și consistență, prin angajare pentru calitate, prin asigurarea echilibrului emoțional celor care învață. Recunoaștem sau nu, în actualul sistem educațional din România există numeroase dezechilibre.

În anii ce vor urma, bunăstarea fiecăruia va depinde din ce în ce mai mult de cunoașterea pe care o are, care îi va permite să înțeleagă lumea din jur și transformările prin care aceasta trece. Cât de bine sau greu vom trăi în viitor depinde de capacitatea noastră de a înțelege prezentul și de a proiecta și construi lumea pe care ne-o dorim. – C.D.

sursa: viitorul ilfovean

Tag-uri educație