Marian Petrache, faptele unui politician
December 13, 2016 Distribuie

Marian Petrache, faptele unui politician

Sunteți un politician de carieră…

Mi-am asumat acest lucru. Este un drum pe care am pornit și nu sunt șanse să renunț. Țara trebuie să fie condusă de reprezentați, iar eu sunt unul dintre ei. Eu îi reprezint pe oameni și interesele lor de comunicare. Deocamdată la acest nivel.

Dați dovadă de multă siguranţă in atitudinea dvs față de posibilele piedici ce vi s-ar pune în carieră. De cele mai multe ori, în spatele unui om puternic se ascund diverse slăbiciuni. Ce rădăcini are aceasta atitudine?

În primul rând, educația primită de la părinți, oameni simpli care au făcut avere cinstit și prin muncă. Ei m-au învățat că nu trebuie să fac compromisuri, ci să stau mereu cu fruntea sus și cu coloana vertebrală dreaptă. Mulțumesc lui Dumnezeu, nu am avut niciodată probleme financiare și nu am fost nevoit să mă abat de la drumul meu. Am văzut, însă, mulți politicieni, unii poate mai capabili decât mine, care au făcut compromisuri și acest lucru le-a afectat cariera politică. Dacă voi avea vreodată probleme, mă voi retrage din politică. Nu voi folosi politicul, pentru a-mi rezolva problemele, iar apoi să fiu victima propriilor compromisuri. Sunt în politică să fac politică într-un mod curat, pentru cei care cred în mine. Probabil vi se par vorbe mari, însa așa gândesc și acționez.

Să înțelegem că ați marcat multe victorii până acum? 

Cum este politica numai cu succes? Cum poți să înveți numai din victorii? Mi-am acceptat înfrângerile și le-am considerat situații intermediare către succes.

A existat o localitate ilfoveană cu care nu ați putut, sub nici o formă, să vă mândriți? 

Culmea, de Buftea, localitatea mea de domiciliu, cea care mi-a dus atâtea realizări pe linie de familie, dar și politice. Nu reușeam să fac o organizație puternică. Parcă eram cizmarul cu pantoful rupt. Probabil că așa trebuia să se întâmple lucrurile. Acum avem și primar, unul foarte bun, majoritate în consiliul local și proiecte îndrăznețe, pe care sper să le ducem la bun sfârșit.
Care este bugetul de investiţii de care dispune CJ Ilfov în acest an?
Noi nu avem bugete multi-anuale ca să putem derula proiecte importante cu bani proprii. Bugetul de investiţii al CJ Ilfov propus spre aprobare este de 143,54 milioane lei. Bugetele primăriilor sunt mici, pentru că majoritatea celor care lucrează au locul de muncă în Bucureşti şi plătesc impozitele pe salariu acolo unde au jobul. Cei mai mulţi nu au nici buletin de Ilfov şi vin în localităţile respective doar să doarmă, plătind numai impozitul pe teren sau pe casă, nu şi pe maşină, iar primăria trebuie să le satisfacă toate nevoile.
Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură aflate în execuţie în județul Ilfov?
În ultimii ani, CJI a derulat o amplă campanie de investiţii, atât din fonduri structurale nerambursabile, cât şi din fonduri proprii. În prezent, cele mai importante obiective de investiţii aflate în execuţie sunt: Lucrări având diverse obiective de investiţii derulate în comun cu Consiliile Locale din judeţul Ilfov, prin intermediul Acordurilor de Asociere, în valoare de aproximativ 100.000.000 lei; Reabilitare, modernizare şi echipare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov; Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea, extinderea şi echiparea infrastructurii sociale la Centrul Medico-Social Domneşti; Reabilitarea şi modernizarea DJ 602 Domneşti – Ciorogârla; Reabilitarea şi modernizarea DJ 100 Ştefăneştii de Jos – Afumaţi.

Care sunt proiectele de infrastructură pe care le veţi implementa împreună cu Primăria Capitalei, în 2016 şi în următorii ani?
Dintotdeauna am încercat să avem o relaţie partenerială deschisă cu Primăria Municipiului Bucureşti. Situaţia geografică şi economică actuală ne obligă la o legătură indisolubilă, aşa că majoritatea proiectelor de dezvoltare ale fiecăreia trebuie privite din perspectiva impactului regional. Pentru perioada următoare dorim să derulăm mai multe proiecte comune, înscrise deja pe agenda discuţiilor dintre cele două administraţii: Realizarea infrastructurii rutiere şi achiziţia de mijloace de transport pentru Linia Autobuz rapid/BRT 2: Magurele-Gara de Nord; Îmbunătăţirea operării şi întreţinerii autobuzelor şi a cerinţelor pentru flota lor inclusiv achiziţia de autobuze; Înfiinţarea reţelei de biciclete utilitare: piste de biciclete şi locuri de parcare; Înfiinţarea reţelei de agrement pentru biciclete: piste de biciclete şi locuri de parcare; Construirea incineratorului de deşeuri regional Bucureşti-Ilfov; Elaborarea şi implementarea unei strategii comune privind rezolvarea situaţiei câinilor comunitari; Pregătirea candidaturii Regiunii Bucureşti-Ilfov pentru desemnarea Capitalei Europene a Culturii 2021; Dezvoltarea şi dotarea cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă în Regiunea Bucureşti-Ilfov.
Care este strategia CJ Ilfov pentru atragerea fondurilor europene?
CJ Ilfov a aprobat, în ianuarie 2014, Strategia de Dezvoltare a Judeţului Ilfov “Orizont 2020”, document care stabileşte cadrul investiţional asociat dezvoltării socio-economice a judeţului pentru perioada 2014- 2020. Nu întâmplător această perioadă se suprapune Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, majoritatea investiţiilor incluse în strategie vizând atragerea unor fon¬duri structurale nerambursabile. În acest scop, în perioada 2015-2016, direcţiile specializate ale CJ Ilfov pregătesc documentaţiile tehnico-economice necesare accesării fondurilor nerambursabile: studii de fezabilitate, proiecte tehnice, caiete de sarcini, documentaţii de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Pregătim un portofoliu de proiecte ce vor fi transmise în vederea obţinerii unor finanţări nerambursabile, imediat ce sesiunile de depunere a dosarelor vor fi deschise.

Ce proiecte derulează sau are în pregătire CJ Ilfov, pe lângă PMUD?
Noi avem acum pregătite trei proiecte pe drumurile judeţene, care să completeze acest plan. Este vorba despre drumul judeţean paralel cu linia de centură pe partea de sud, care trece prin şase localităţi – de la Vidra la Ciorogârla. Acesta va ajunge autostrada Bucureşti-Piteşti şi va trece pe deasupra ei, la Ciorogârla. Al doilea obiectiv este drumul care leagă DN1 cu judeţul Ialomiţa, la Sitari şi ultimul – ieşirea din Berceni către linia de centură, Berceni-Vidra. Sunt trei inves¬tiţii care pot fi demarate oricând, fiind în stadiul de licitaţie. Vor fi realizate din fonduri proprii şi, în măsura în care vom putea accesa şi liniile de finanţare europene, vom apela şi la acestea. După ce vor începe lucrările, în doi ani vor fi şi finalizate.

De asemenea, mai avem o lucrare mare – cea care vizează reţeaua de apă şi canal şi care rezolvă definitiv problema în 25 de localităţi din Ilfov.
Acestea nu au apă?
O parte din localităţi sunt legate direct la Apa Nova. Pe exerciţiul financiar 2014-2020 vom accesa circa 250 milioane euro, cu care vom branşa toţi cetăţenii din Ilfov la apă şi canalizare. Am realizat deja o primă etapă în acest sens. Ne dorim ca până la finalul viitorului mandat să aducem şi corecţii drumurilor care vor fi afectate de aces¬te lucrări. Mai avem şi alte proiecte importante care vizează la dezvoltarea judeţului, însă unele din ele sunt blocate de doi ani în procesul de licitaţie.

Despre ce proiecte vorbiţi?

De exemplu, am depus un proiect la UE pentru un parc intermodal şi suntem în situaţia să reluăm licitaţia. Lipsa investiţiilor a făcut ca bătălia pe orice lucrare din zonă să fie foarte mare. S-au contestat firmele între ele, au fost depuse cereri de clarificări, procesul a durat o grămadă de timp şi a blocat derularea investiţiei. La Spitalul Judeţean, licitaţia a durat trei ani, iar construcţia propriu-zisă, un an. Acest spital, pe care l-am construit lângă parcul Lia Manoliu din Bucureşti, a costat circa 15 milioane de euro, din fonduri europene. Mai investim anul acesta în jur de 2 milioane euro din surse proprii pentru crearea circuitelor.
O altă investiţie majoră este Parcul Ştiinţific de la Măgurele. Şi aici ne chinuim cu Ministerul Apărării de un an şi jumătate. Este clar că cercetarea pură este cea care crează dezvoltarea, dar dacă vom crea şi condiţii. Vrem să construim acest parc ştiinţific, în asociere cu primăria şi cu Institutul, însă ne trebuie terenul din cadrul unei unităţi militare – circa 20 de hectare. De un an şi jumătate ne luptăm să cădem la pace cu Ministerul Apărării ca să ne cedeze acest teren, să putem face investiţia.

Ce presupune, mai exact, acest parc ştiinţific?
Înseamnă să facem clădiri şi să creem condiţii pentru dezvoltarea firmelor în zona res-pectivă. Este vorba despre companiile care fac transferul de la cercetarea pură la aplicaţiile practice. Judeţul Ilfov ar fi trebuit să fie zona cu cele mai multe parcuri tehnologice.
Vreau să menţionez că toate proiectele pe care le-am început le-am finalizat la termen. Noi, pe POR, am luat toţi banii care ni se cuveneau. Am făcut proiecte concrete cu primăriile, în parteneriat. Ele au făcut proiectele, iar noi Ie-am dat bani pe măsură ce dovedeau cu documente că derulează investiţiile, ulterior menţionând pe o placă faptul că investiţia a fost realizată în cooperare cu CJ Ilfov.
Mulţumesc!